“Vrem o țară ca afară!”.

Știm ce vrem, doar că mentalitatea de grup, deformată în 50 de ani lumină, ne pierde în așteptarea păguboasă : “să ni se facă”, “să ni se dea”. Nu e vina noastră! Noi vrem, dar uite că nu suntem lăsați ! Victimele de noi !

Mereu sunt alții vinovați de ceea ce nu ni se face nouă, de ceea ce ni se întâmplă nouă. Chiar așa ?!

Politicienii sunt de vină ! Sunt și ei, nu zic ! Dar cine i-a pus acolo ? Cine îi tot alege pe cei care și-au demonstrat prostia și reaua credință ? Cine stă acasă, în loc să meargă să voteze, cu pretextul arogant că “toți sunt la fel !”. Bine, dar dacă sunt la fel, măcar să-i mai rotim un pic, că cine știe, poate se mai schimbă ceva.

Politicienii sunt vinovați că noi așteptăm să vină, nu știu, Dumnezeu din cer, să ne pună la loc coșul abandonat în parcare, la supermarket  ? Ei ne parchează mașinile pe locurile rezervate pentru persoane cu handicap ? Ei ne aruncă cutiile de suc din mașină, în timpul mersului ? Din cauza lor lăsăm noi gunoaiele lângă tomberoane, sau pe unde apucăm? Din cauza lor nu ieșim să plantăm o floare în fața blocului ? Ba mai și parcăm mașinile peste gazonul pus de unii gospodari, care nu au așteptat de la alții să facă ceva, ci au săpat, au plantat, au îngrijit și în loc de admirație și respect, în loc să devină modele demne de urmat, au privit cum nesimțirea parchează peste munca lor. Din cauza politicienilor țipăm unii la alții, inclusiv în biserică, că la parastase nu ne încape coliva pe masă ? Ce este cu noi ?!

Lista poate continua. Știți toți cum este și cu ce ne confruntăm zi de zi. Probleme ale căror rezolvare nu ține de clasa politică, ci exclusiv de noi. De unde atîta mânie, țîvnă și spirit vindicativ?! Pe ce ne bazăm ? Pe ce fapte personale ?!

Ne mândrim că avem cea mai frumoasă țară și clocotim de naționalism, dar numai gura e de noi. Nu-i meritul nostru că avem o geografie superbă. E vina noastră că nu o iubim decât din vorbe și nu o respectăm. În ea ne batem joc, în-afara ei ni se face dor .

Suntem campioni la individual. Când e pe echipe, pierdem! De ce oare ?

Ne dau lacrimile când olimpicii noștri înalță tricolorul și auzim Imnul Național, apoi scoatem câinele la plimbare și nu-i adunăm nevoile de pe jos, conform legii, că nu e treaba noastră, ci a Primăriei, câh. Același tricolor ni se fîlfîie când comentăm o victorie a echipei de fotbal X, facînd covor de coji de semințe în jurul băncii de pe bulevard, pe care stăm cu picioarele.

Dacă cineva îndrăznește să ne zică că nu-i frumos să faci mizerie, vai de neamul lui, trecut prin tot calendarul ortodox, băgat și scos !

Cred că e momentul să ne asumăm și noi partea noastră de vină în toată vrajba asta generalizată. Să ne apucăm să facem ceea ce putem face simplu și fără ajutorul nimănui.

Să lăsăm sentimentalismul becalian și să simțim permanent, nu de ocazie . Nu cu mândrie patriotică goală, ci cu bunul simț al cetățeanului planetar, conștient că nu e singur și că mai trebuie să trăiască și alții pe lumea asta, ba și generațiile care vin după el.

De 30 de ani vinile nu dispar, în schimb tot apar vinovați nepedepsiți, fugiți, scăpați. Ducă-se ! Am tot lustruit pe aici subiectul, dar nu se mai poate. Cu ochii după ei, ne trece viața și batem pasul pe loc.

Ei sunt incapabili, dar noi ?

Exemplul dat de Ștefan Mandachi ( păzea, se trezesc răzășii ! ) suceveanul care a construit simbolic 1 Km de autostradă, mi se pare printre cele mai frumoase și grăitoare gesturi din ’90 încoace.

Dacă vrei, poți !

Avem nevoie să lăsăm deoparte critica cu orice preț și să trecem să facem ceea ce stă în puterea noastră să facem.

Evident că politicienilor le convine să ne țină învrăjbiți pe toate temele posibile. Tactica este veche, dar bună: “Dezbină și condu ! “. Săraci, neinstruiți, dușmănoși cu vecinii, cu rudele, cu oricine, așadar masă de manevre, cifre în afaceri. CNP-uri disprețuite, care au valoare doar pe listele de alegători, la taxe și impozite și…la altceva nu-mi vine în minte.

Ne legăm de cuvinte. Le aruncăm unii în alții. Ne irosim calitățile în dispute, în lupte fără cauză, iar efectul este că politicienii câștigă în tot acest răstimp. Și-i vedem cum sunt !

Trebuie să avem atitudine civică. Să ne asumăm răspunderi personale, dincolo de criticile pe care le avem de făcut politicienilor, Uniunii Europene, soartei nemiloase, istoriei, încălzirii globale, bîrnei din ochiul altuia.

Cum ar putea evolua societatea noastră, dacă noi înșine nu facem ceva, ca să evoluăm în plan spiritual și emoțional ?

Este evident că nu asta vor politicienii de la noi, dar nu este vina lor că obțin ceea ce vor de fapt: votanți superficiali, fără simț civic, manipulați odios. Dar și alții lehămisiți, care cred că au tot ce le trebuie, sau că oricum, nu au de la cine să obțină ce le-ar mai trebui și nu votează.

Ca să fie clar : nu ne dă nimeni nimic ! Așteptările de la alții sunt drumul greșit pe care suntem împinși și care nu duce nicăieri.

Clasa politică, oricât de bună ar fi ea, nu poate înlocui ceea ce avem noi de făcut : să respectăm viața, indiferent ce formă are. Să fim disciplinați, educați, să respectăm legile, sau măcar cele 10 porunci…

Nu ni se va întâmpla nimic din ceea ce vrem, dacă nu contribuim și noi cu ce avem mai bun.

Cu drag,

S i m o n a