Dragii mei, multi dintre voi stiti ca mi-am dorit sa am un salon prietenos.
Cu mobile care nu va mai trebuie pe-acasa, cu un bar academic, hm, cu o bucatarie mica, dar in care sa poata fiecare dintre noi sa se dea “chef” cand are chef…
Unde eu sa supraveghez ca totul sa fie cald si linistitor si lumea sa vina ca acasa .
Sa stea la taifas, sa bea ceva, sa manance ceva, sa gateasca uneori la vedere pentru prieteni, sa injure seful, sa injure guvernul, sa barfeasca vecinii , sa se simta el insusi, nejudecat , doar sfatuit si intors spre jumatatea plina a paharului.
Eventual, confruntat cu un umor drag, sau barfit nevinovat dupa ce pleaca, pentru ca astia suntem… Ne iubim, dar ne mai si barfim, cu arta, fara calomnie.
Sa fim ca o familie aleasa si nu ca una data…
Sa simtim ca locul acela este relaxarea.
Ca de acolo ne luam puterea de a merge mai departe, umorul de a inghiti necazurile si bucuria de a fi.
Sa fim fiecare cum suntem, fara paradigme si fara sa se simta cineva minoritar in vreun fel.
Sa aflam. Orice, de la savantlacuri pana la can-can-uri.
Din pacate nu am mijloacele materiale sa realizez acest loc fizic.

Nu am spirit antreprenorial si nici target. Vom vorbi despre viata si rostul ei, sper…interminabil

Unde ? In salonul asta caruia i-am zis stilsimona.ro.

Probabil ca seamana cu Facebook ( ?! ) habar nu am, pentru ca nu sunt acolo. Nu mi-a placut cand am intrat pe FB si m-am cerut afara.
Daca o fi la fel, am intarziat cu webpage-ul asta (?!)
Dar nu ma compar, pentru ca anvergura formidabila a FB-ului cu siguranta nu poate avea totusi personalitatea discreta si scopul imaterial al salonului meu de taifas.

Pe pagina asta a mea / a noastra, vreau sa comunicam familial, nu doar familiar.

Nu vreau sa revolutionez retelele de socializare, dar nici nu ma vad in ele.
Cred ca este extraordinar sa fii prieten cu prietenii prietenilor prietenilor si sa le vezi pozele si locul in care se afla la ora h, dar am senzatia impersonalului, a pierderii esentei si bagatelizarea subiectului. Un GPS fara continut . Forma coplesitoare, fara un fond constructiv, creativ si evolutiv..
Repet, nu am activat pe Facebook nici macar 1 minut. Am incercat si nu m-am priceput. Precizez asta sub rezerva unei intelegeri gresite a scopului si mijloacelor in ceea ce priveste produsul finit al retelei. Comunicare. Punct. Mai e ceva ? Rapida, da, si ?!
Asadar eu una nu m-am simtit pe FB ca in “salonul meu familial”, la care visez. Poate nu am avut rabdare .
M-am simtit ca un exponat la muzeu. Al nimanui si al tuturor .
Bun si FB la ceva, nu zic. Nu mai stii de-un prieten si decat sa-l suni sau sa-i scrii un e-mail personal, sa-l intrebi “ ce mai faci ?”, intri pe retea si vezi ca a postat nu stiu ce si zici “traieste, ce sa-l mai intreb si eu !?”.
Sau ii dai prietenie unuia si el posteaza 25 de pps-uri / 12 ore, care iti dau tie 25 de bip-uri pe telefonul cel dibaci, nu totdeauna in momente potrivite. Ce sa-i zici ? Beeei, mai selcteaza , ca doare ! Nu poti ! Te duci fuga la tools si vezi de unde ii tai limba lu ‘ ala, sa nu te mai apese cu FW-urile lui, sau cu pozele de la serbarea de la grady a nepoatei fiicei vecinei. Interesant, dar cum sa nu mai ajunga asta la mine , pe bune ?! Hai ca stiu ca se poate .
Update, reset, restart ! Uff, am scapat !
Fiecare aplicatie are rolul sau incontestabil. Respect intuitia, creativitatea si oportunitatea care au facut din comunicare si mai ales din FB un viciu . Un viciu !?
Cam asa.

“Viciu” care ni l-a dat pe Iohannis, slava FB-ului ca nu a iesit Ponta, dar care ni-l si tine doar acolo. Moneda are doua fete, deh. Adica daca nu ai FB , nu ai de unde sa stii care-i treaba pe la Cotroceni, Palatul Victoria. Baietii acolo ne raporteaza. Daca nu ar fi jurnalistii si DNA-ul, am sta linistiti pe HBO sau Etno si nici nu am sti ce mai e pe la noi.
Ne-am lua realitatea direct din buzunar, care ar fi politically correct. Dar orisicat !
Adica cine n-are net, respectiv retele socio, de unde sa stie cand presedintele leviteaza princiar cu zambet enigmatic la GDS, sau premierul a zis “Basescu nu mai e si eu ce rost mai am !?”

A innebunit lumea !
Daca nici eu nu sunt relaxata si deschisa, nu mai stiu cine e. Dar s-a ajuns la pragul “Idiocracy”…
Ok, nu stiu de ce le-am sarit in cap. E ca si cum m-as bate cu natura insasi.
Am scuipat in sus, nu-i asa ?!
Va astept in arena, ca de-aia respir  !

Eu vreau ca salonul nostru sa fie discret, intim, combativ decent, civilizat, picant , haios, sincer, modest si … sa avem taifas de-aproape.

Nu stil breaking news : am aflat primul ca…yes :  a cazut un salcam putred peste un Trabant fara Casco in Str. Popa Tatu . Patriarhia a tamaiat profesional  locul, ca salcamul n-a cazut in Berzei, cum era crestineste, ci pe o strada cu Popa, deci… Dar nimeni nu a fost ranit, dacat in sentimentele patriotice.  Nu zau !? Uau !

Trebuie doar sa nu fie monoton, ca un sir convergent si marginit.

Que sera, sera, vorba romanului ….sau che sara sara, ca sa nu avem discutii la CNA…

S i m o n a