Un fel de iepuraș – Mehmet desigur, epuizat după ce a căutat ouăle – foto Simona
Până nu mă iau prea tare cu treburile…
Ce vreau să vă urez :
– Să vă crească cozonacii și să nu se încruzească pasca.
– Să găsiți zarzavaturile pentru ciorba de miel 3 la leu și să-i spuneți și lu’ mama, încaltea să-mi stea Paștele-n gât, că eu le iau cu 1,50 leu legătura, că nu știu de unde să cumpăr…
– Să nu vi se taie nimic : nici pensiile, nici salariile, nici maioneza.
– Să vă pice toate bucatele bine, dar ascundeți pentru o perioadă nedeterminată cântarul, ca să nu dați în depresie.
– Pentru orice eventualitate, să aveți totuși la îndemâna oricui digestive, cum ar fi Jagermeister, un cognac ceva, iar dacă nu ține, dați cu chimia din farmacii, că și asta ține de spiritul sărbătorilor, nu ?
– Să aveți cele mai tari ouă, să ieșiți campioni !
– Și mai ușor cu băutura, da ?!
– Să ieșiți sănătoși și după runda asta !
– Să simțiți ce e mai bine și mai plăcut pentru voi.
– Să faceți ce vă place, unde și cu cine vă doriți.
– Să vă aducă Iepurilă ce vă lipsește.
– Liniștiți-vă dacă uită ceva, că viața merge înainte și acu’ vine Crăciunul și-o luăm de la capăt !
– Luminați-vă și iluminați-vă, în armonie cu voi înșivă, cu cei dragi, cu natura …
Las lista deschisă, cât să vă adăugați ce mi-a scăpat mie. Toate să vi se îndeplinească !
Eu îmi doresc sănătate, inspirație, liniște sufletească si … REVELAȚIA !
Mulțumesc, la fel și vouă !
Paște fericit dragii mei și să nu uităm că :
“Secretul vieţii nu este să ai tot ceea ce iţi doreşti, ci să-ţi doreşti tot ceea ce ai !”
S i m o n a
de urat am mai ura dar ne-a apucat seara…
Mihai Eminescu – Invierea
Mihai Eminescu – Invierea
Prin ziduri innegrite, prin izul umezelii,
Al mortii rece spirit se strecura-n tacere;
Un singur glas ingana cuvintele de miere,
Inchise in tratajul stravechii evanghelii.
C-un muc in mani mosneagul cu barba ca zapada,
Din carti cu file unse norodul il invata,
Ca moartea e in lupta cu vecinica viata,
Ca de trei zile-nvinge, cumplit muncindu-si prada.
O muzica adanca si plina de blandete
Patrunde tanguioasa puternicile bolti:
“Pieirea, Doamne sfinte, cazu in orice colt,
Inveninand pre insusi izvorul de viete,
Nimica inainte-ti e omul ca un fulg,
S-acest nimic iti cere o raza mangaioasa,
In palcuri sunatoare de plansete duioase
A noastre rugi, Parinte, organelor se smulg”.
Apoi din nou tacere, cutremur si sfiala
Si negrul intuneric se sperie de soapte…
Douasprezece pasuri rasuna… miez de noapte…
Deodata-n negre ziduri lumina da navala.
Un clocot lung de glasuri vui de bucurie…
Colo-n altar se uita si preoti si popor,
Cum din mormant rasare Christos invingator,
Iar inimile toate s-unesc in armonie:
“Cantari si laude-naltam
Noi, Tie unuia,
Primindu-l cu psalme si ramuri,
Plecati-va neamuri,
Cantand Aleluia!
Christos au inviat din morti,
Cu cetele sfinte,
Cu moartea pre moarte calcand-o,
Lunina ducand-o
Celor din morminte!”
https://www.youtube.com/watch?v=sPlhKP0nZII
Macule, ești … pe fază ! Mulțumesc !
Mare adevar ai grait. Ai o usurinta in insiruirea cuvintelor, ca imi vine sa cred ca esti in elementul tau doar cu “pana in mana” si am regrete mari ca numai retin acest aspect din vremurile copilariei… varsta e de vina, evident. Poate ca inspiratia ta vine si de la Mehmet. .. se spune ca pisicile au “puteri speciale”…sau ti se trage din sanul familiei. Oricum imi e mare drag sa te citesc. Iti urez sa gasesti lumina care sa-ti dea inspiratia, si caldura din familie sa iti inlesneasca gandurile cele mai nastrusnice pe hartia virtuala, sa te bucuri cu cei dragi de frumusetea acestor sarbatori si sa-i dai un pupic lui Mehmet din partea mea. Paste fericit !
Uite cum dorințele mi se îndeplinesc, atît timp cât sunt unii oameni cărora le este drag să stea cu mine la taifas! Sigur că Mehmet este minunea mea, care scoate tot ce am eu mai bun. Dacă pare că am inspirație, aia nu mai știu de unde e, dacă chiar e. Cășun pe ceva, apoi parcă sunt la concurs, cu mine…și turui.
Pup, că mă culc. Mâine am program de tocat la drob și alte sclavagisme, care după aia îmi pun “pana în mână” și dau de pereți, ca un graffiti, de năcaz că m-am supus tradițiilor devastatoare fizic și din ce în ce mai golite de spirit…