Pusă în operă de Dorel, cel mai tare-n furtunel.
Fix acum o lună, îl plimbam cu mașina pe tatăl meu de 94 de primăveri, pen’că-i place. Șofam calm, frumos, cu ambele mâini pe volan la locul reglementat, privirea la 360 gr. din 6 în 6 sec, etc. Deh, am diplomă luată și de la Școala lui Titi Aur. Pe bune, așa a vrut compania la care am prestat .
Am intrat pe centura Brăilei natale, cu gânduri bune, pașnice…Soare, senin, superb ! Conversam cu Papa lejer, ce să zic, frumos !
Am văzut că vine o cisternă din față. Și ce dacă ?! Așa e în trafic, nu ? Da, dar taman în dreptul meu i s-a desprins lu’ Dorel un furtun dur și mi-a nimerit parbrizul. Bine tras ! Punct ochit, punct lovit !
Nu am făcut decât să-mi îndes un pic capul în gât, am frânat ușor, am tras pe dreapta și am pus avariile.